Imi pare rau, chiar imi pare rau tare de el. Ca si voi, multi altii, am auzit de el la Radio Guerrilla si mi-a placut. Imi plac romii ( tiganii ) sinceri care isi iubesc limba, traditia si isi accepta situatia dar totusi trag tare sa iasa din ea. Am avut si eu un coleg de generala, ca Tamango, si m-am inteles super bine cu el. Mereu zicea: sunt tigan si sunt mandru de asta, nu fur, nu mint si incerc sa fiu la fel ca altii. Acum e florar, dupa vreo 9 ani prin Canada, vinde flori la Gara de Nord. Super baiat.
Am copilarit ani buni cu tigani, de toate felurile si nu stiu de unde, mai tarziu in adolescenta mi-am dobandit o ura fata de aceasta rasa. Adevarul e ca daca esti prieten cu ei, vecin sau cunostinta, nu iti fac nimic: nu te fura, nu te injura, te ajuta si te respecta. Au o mare boala pe romani, cred ca mai degreaba vine dintr-o ciuda fata de o ‘rasa’ superioara, cu toate ca nu e asa. Suntem toti egali, doar ca ei cand se nasc pleaca cu sanse mai putine. E ca si cum la o cursa de 100 de m, el pleaca cu 10 m mai in spate si totusi tu ii ceri sa iasa pe primele trei locuri. Cateodata reusesc, chiar ies si pe primul loc, altii fura ca sa poate iesi la limita. Altii nu 🙂
Una peste alta, Tamango era bolnav de patru ani si a avut tot atatea atacuri de cord.
Vacarm de Idei 